Totul despre ce este reumatismul: cauze, simptome și tratament

Reumatismul este un termen general folosit de publicul larg, și cuprinde peste 100 de boli reumatice care pot afecta articulațiile sau chiar organele interne. Dincolo de denumire, vorbim despre simptome diferite și tratamente adaptate pentru fiecare diagnostic.
În acest articol vei afla ce este reumatismul, ce analize să faci pentru a depista bolile reumatice și ce opțiuni de tratament există în funcție de afecțiunea cu care te confrunți.
Cuprins:
- Ce este reumatismul?
- Ce sunt bolile reumatice?
- Tipuri principale de reumatism
- Reumatism: cauze și factori de risc
- Principalele simptome ale reumatismului
- Ce analize se fac pentru depistarea reumatismului?
- Complicațiile bolilor reumatice
- Cum tratezi reumatismul?
- Întrebări frecvente
Ce este reumatismul?
Reumatismul este o formulare generică care se referă la un grup vast de afecțiuni medicale caracterizate prin durere, inflamație și rigiditate articulară sau musculară. Deși acest termen este folosit popular, în medicină este considerat vag, fiind înlocuit de expresii mai precise precum boli reumatice sau afecțiuni reumatologice.
În general, reumatismul afectează:
- Articulațiile,
- Mușchii,
- Ligamentele,
- Oasele,
- Uneori, chiar și organele interne (în bolile autoimune).
De ce este important să înțelegem bolile reumatice?
Înțelegerea bolilor reumatice ajută la recunoașterea simptomelor și la diagnosticarea timpurie. Multe forme de reumatism sunt progresive și pot duce la deformări articulare, pierderea mobilității și chiar incapacitate de muncă.
Bolile reumatice nu apar doar la vârstnici, ci pot afecta persoane de orice vârstă, inclusiv copii și tineri activi. Se estimează că milioane de oameni la nivel global trăiesc cu una sau mai multe forme de reumatism, multe dintre ele nedepistate sau tratate greșit.
Ce sunt bolile reumatice?
Reumatismul este folosit de multe persoane pentru a descrie orice durere articulară sau musculară, mai ales cele care apar în mod cronic sau la schimbări de vreme. Cu toate acestea, în medicină, reumatismul este considerat un termen imprecis, fiind înlocuit cu expresia boli reumatice care au simptome comune precum: durerea, rigiditatea, umflarea articulațiilor și oboseala cronică.
Organele și țesuturile afectate
Bolile reumatice nu afectează doar articulațiile. În funcție de tip, pot ataca și:
- Mușchii – durere și slăbiciune.
- Cartilajul articular – distrus în artroză sau artrită reumatoidă.
- Ligamente și tendoane – inflamate în tendinite și entezite.
- Pielea – ex: lupus, psoriazis.
- Ochiul – ex: uveită în spondilita anchilozantă.
- Rinichii, plămânii, inima – în bolile reumatice sistemice.
De exemplu, reumatismul articular acut (RAA) este o boală reumatismală inflamatorie care apare, de obicei, la copii sau adolescenți, ca urmare a unei infecții streptococice netratate (ex: amigdalită).
Tipuri principale de reumatism
Bolile reumatice sunt diferite ca evoluție, dar toate afectează în principal articulațiile și țesuturile învecinate. Mai jos găsești cele mai frecvente tipuri de reumatism:
Artrita reumatoidă este o boală autoimună cronică în care sistemul imunitar atacă în mod greșit articulațiile, provocând inflamație și, în timp, distrugere articulară. Apare frecvent la vârste între 30–50 de ani, predominant la femei.
Osteoartrita (artroza) este o boală degenerativă cauzată de uzura în timp a cartilajului articular, fără implicare autoimună. Se manifestă printr-o durere care apare la efort și dispare în repaus.
Guta este cauzată de acumularea de acid uric în sânge, care formează cristale în articulații. Este mai frecventă în rândul bărbaților și se manifestă prin durere articulară bruscă, intensă, mai ales în timpul nopții.
Spondilita anchilozantă este o boală inflamatorie cronică ce afectează în special coloana vertebrală și articulațiile sacroiliace, provocând rigiditate și anchilozare.
Lupus eritematos sistemic (LES) este o boală autoimună sistemică care poate afecta aproape orice organ, inclusiv pielea, articulațiile, rinichii și sistemul nervos. Apare la femeile tinere și la persoanele cu predispoziție genetică.
Alte tipuri de reumatism
Bolile reumatice nu afectează doar articulațiile. În funcție de tip, pot ataca și:
- Bursită - se localizează la nivelul cotului, șoldului și umărului.
- Vasculită reumatoidă - apare când inflamația articulară afectează vasele de sânge.
- Sindromul Sjögren - o boală autoimună, se transmite genetic.
- Artrită psoriazică - apare la persoane cu psoriazis și afectează articulațiile și pielea.
- Artrită juvenilă idiopatică - afectează copiii sub 16 ani.
Vrei să afli primul de promoțiile și noutățile Faunus Plant? Abonează-te acum!
Reumatism: cauze și factori de risc
Reumatismul nu are o cauză unică, ci apare ca rezultat al unei interacțiuni complexe între factori genetici, hormonali, de mediu și de stil de viață. Iată cei mai importanți factori implicați:
Predispoziția genetică
Persoanele cu un istoric familial de boli reumatice se pot confrunta cu apariția anumitor boli reumatice. Dacă sunt rude de gradul I, riscul este mai mare.
Vârsta și sexul
Femeile sunt mai predispuse la boli autoimune precum lupusul și artrita reumatoidă, din cauza influențelor hormonale (estrogenii stimulează sistemul imunitar).
Bărbații dezvoltă mai des afecțiuni precum guta și spondilita anchilozantă.
Înaintarea în vârstă favorizează apariția bolilor degenerative, cum este artroza.
Factori de mediu
Frigul și umiditatea nu cauzează reumatismul, dar pot agrava durerile articulare și inflamațiile.
Poluarea poate favoriza activarea sistemului imunitar și este asociată cu un risc crescut de boli autoimune.
Persoanele expuse la condiții climatice sau industriale dure pot dezvolta simptome mai severe.
Stil de viață
Alimentația bogată în grăsimi, zahăr și carne roșie poate favoriza inflamația cronică și guta.
Fumatul este un factor agravant major pentru artrita reumatoidă.
Alcoolul poate crește nivelul de acid uric, declanșând atacuri de gută.
Sedentarismul slăbește musculatura de susținere a articulațiilor și favorizează rigiditatea.
Afecțiuni preexistente
Unele boli pot crește riscul de apariție sau agravare a reumatismului:
- Hipertensiunea arterială,
- Diabetul zaharat,
- Obezitatea,
- Menopauza precoce (scăderea estrogenilor afectează țesuturile articulare),
- Afecțiunile renale (pot duce la acumularea de toxine și cristale în articulații).
Gestionarea acestor boli cronice este esențială pentru prevenirea complicațiilor reumatice.
Principalele simptome ale reumatismului
Bolile reumatice pot afecta nu doar articulațiile, ci și întregul organism. Simptomele variază în funcție de tipul de reumatism, dar cele mai frecvente includ:
Simptome articulare și musculoscheletale
- Durere articulară: poate fi constantă sau intermitentă,
- Inflamație: umflare vizibilă a articulațiilor,
- Rigiditate: apare frecvent dimineața sau după repaus,
- Deformări articulare: articulațiile își modifică forma în timp, mai ales în bolile netratate la timp,
- Dureri musculare: sunt difuze și adesea însoțite de oboseală,
- Dureri la picioare: resimțite ca o amorțeală în zona degetelor și gleznei.
Simptome generale
- Oboseală cronică: afectează viața de zi cu zi,
- Febră ușoară sau moderată: semn al inflamației active,
- Pierderea în greutate: poate fi involuntară, ca urmare a inflamației cronice,
- Erupții cutanate: erupții și pete pe piele,
- Amorțeală și furnicături: apar când inflamația comprimă nervii.
Află mai multe din articolul despre simptomele reumatismului publicat pe blog.

Ce analize se fac pentru depistarea reumatismului?
În urma unui consult medical de specialitate, reumatologul poate recomanda mai multe analize și investigații.
Analize de sânge
Analizele de laborator ajută la:
- confirmarea inflamației,
- identificarea tipului de boală
- și excluderea altor cauze.
Analize generale:
- VSH (viteza de sedimentare a hematiilor) – crește în inflamație,
- CRP (proteina C reactivă) – marker al inflamației active,
- Hemoleucograma – poate arăta anemie sau leucocitoză,
- Fibrinogenul – ridicat în inflamație.
Markerii specifici ai bolilor reumatice:
- FR (factor reumatoid) – frecvent pozitiv în artrita reumatoidă,
- ACPA (anticorpi anti-CCP) – mai specifici pentru artrita reumatoidă,
- ANA (anticorpi antinucleari) – pozitivi în lupus, sclerodermie, etc.
- Anti-dsDNA, Anti-Sm – specifici pentru lupus,
- HLA-B27 – asociat cu spondilita anchilozantă și alte spondiloartrite.
Analize metabolice:
- Acid uric – crescut în gută,
- Calciu, fosfor, vitamina D – utile în osteoporoză,
- Creatinină, uree – pentru evaluarea funcției renale (afectată în lupus sau vasculite).
Imagistică medicală
Tehnicile imagistice sunt esențiale pentru a evalua:
- starea articulațiilor,
- prezența inflamației,
- eroziuni, deformări sau acumulări de lichid.
Se realizează prin:
- Radiografie (RX),
- Ecografie musculo-scheletală,
- RMN (Rezonanță magnetică),
- CT (Tomografie computerizată).
Examen clinic și evaluare funcțională
Examinarea de către reumatolog poate include:
- Palparea articulațiilor pentru durere, umflare sau deformări,
- Teste de mobilitate articulară,
- Evaluarea forței musculare și mersului,
- Identificarea simptomelor sistemice.
Complicațiile bolilor reumatice
Bolile reumatice netratate sau tratate necorespunzător pot duce la complicații serioase, care afectează nu doar articulațiile, ci și alte organe sau sisteme ale corpului.
- Deformări articulare: inflamația cronică poate afecta cartilajele și osul.
- Anchiloze și pierderea mobilității: pierderea mobilității poate duce la dificultăți în a realiza activități zilnice.
- Atrofie musculară: din cauza lipsei de mișcare și durerii cronice.
- Osteoporoză secundară: unele boli reumatice pot duce la pierderea masei osoase și risc de fracturi.
- Probleme cardiace: inflamația cronică poate duce la un risc mare de boli de inimă.
- Probleme pulmonare: prin inflamații și fibroze, bolile reumatice pot afecta plămânii.
- Probleme oftamologice: bolile reumatice pot afecta vederea prin diverse manifestări.
- Probleme neurologice: aceastea apar atunci când inflamația cronică afectează coloana cervicală, ducând la instabilitate vertebrală și compresia măduvei spinării.
Cum se prepară: Adaugă 1-2 linguri de rădăcină uscată de echinacea într-o cană cu apă fierbinte și lasă la infuzat 5-10 minute.
Cum tratezi reumatismul?
Pentru că nu vorbim despre o singură boală, ci despre tipuri diferite de boli reumatice, tratamentul pentru reumatism poate fi diferit de la caz la caz. Însă obiectivele sunt comune:
- să reduci durerea și inflamația,
- să previi distrucția articulațiilor și recidivele,
- să păstrezi mobilitatea și calitatea vieții.
Planul optim combină medicamente, terapii fizice, măsuri naturiste și stil de viață sănătos, cu monitorizare periodică la medicul reumatolog.
Tratament medicamentos pentru reumatism
- Medicamente antiinflamatoare nesteroidiene (AINS): folosite pentru a ameliora durerea și inflamația.
- Medicamente antireumatice: ajută la încetinirea progresiei bolii.
- Corticosteroizi: se folosesc doar cu recomandare medicală pentru reducerea inflamației severe, dar pot avea efecte secundare pe termen lung.
Tratament naturist pentru reumatism
Poate reduce durerea și rigiditatea, mai ales ca suport pe lângă terapia standard.
- Boswellia – efect antiinflamator articular, utilă în artroză și unele dureri reumatice.
- Curcumină (turmeric) – acționează ca un antiinflamator natural.
- Omega-3 (ulei de pește) – poate reduce necesarul de AINS la unii pacienți cu artrite.
- Gheara diavolului – analgezic și antiinflamator natural.
- Ghimbir – efect antiinflamator pentru articulații.
Am pregătit un articol despre tratament naturist pentru reumatism, unde poți găsi toate informațiile de care ai nevoie.
Soluții naturale pentru reumatism:
- Colagenus Articulații Forte: susține sănătatea articulațiilor, reduce inflamațiile și dureriile reumatice.
- Reumaticus Forte - Gel: conține ingrediente precum boswellia și gheara diavolului, plus uleiuri esențiale pentru calmarea durerilor articulare și musculare.
- Untul Pământului - Tinctură: plantă medicinală recunoscută pentru efectele sale antireumatice și antiinflamatoare.
- Pachet Dureri Reumatice și Articulare: conține loțiuni, unguente și gel cu ingrediente naturale benefice pentru dureri cauzate de reumatism.
- Cremă Gheara Diavolului: ameliorează inflamațiile articulare și acționează ca un analgezic.

Terapii alternative
- Termoterapia: caldă (parafină, împachetări, duș cald) pentru relaxare musculară, rece (gheață) pentru a reduce inflamația și durerea.
- Balneoterapia (ape minerale, băi cu nămol): utile pentru durere și mobilitate.
- Fizioterapia & kinetoterapia: programe personalizate pentru recuperarea mobilității.
- Electroterapie: adjuvante pentru durere/troficitate
Stil de viață sănătos
Alimentație (direcții generale)
Exerciții recomandate
- Exerciții de mobilitate a articulațiilor.
- Asigură-te că ai o greutate corporală în valori normale.
- Exerciții de forță de 2–3 ori/săptămână (benzi elastice, greutăți mici).
- Aerobic cu impact redus: 150 minute/săptămână (mers alert, bicicletă, înot).
- Flexibilitate și echilibru (yoga, pilates).
Obiceiuri cu impact mare
- Renunțare la fumat – reduce riscul cardiovascular.
- Alcool – de evitat.
- Ergonomie: scaun conform, poziție neutră a coloanei, înălțime potrivită a biroului; pauze de mișcare la 45–60 min.
- Încălțăminte adecvată, branțuri când sunt recomandate.
- Aplică rece/cald acasă în funcție de context (rece în acut, cald în rigiditate).
Întrebări frecvente
Reumatismul apare doar la persoanele în vârstă?
Nu, bolile reumatice pot apărea la orice vârstă.
Ce să faci când ai reumatism?
Este important să consulți un medic specialist pentru un tratament și diagnostic corect.
Poți preveni reumatismul?
Nu toate tipurile de reumatism pot fi prevenite, însă poți reduce riscul sau încetini evoluția.
Reumatismul se poate vindeca definitiv?
Depinde de diagnostic, dar cu un tratament corect poți controla durerea, îmbunătăți funcția și încetini progresia.
De la ce vârstă apare reumatismul?
Variază în funcție de tipul de reumatism. Spre exemplu, artroza apare mai frecvent după 50 de ani, iar artrita reumatoidă debutează frecvent între 20–40 de ani.
De ce te dor oasele când se schimbă vremea?
Schimbările de presiune atmosferică și temperatură pot modifica ușor volumul lichidului articular, tensiunea din tendoane și sensibilitatea nociceptivă (sensibilitate la stimuli nocivi care pot cauza leziuni tisulare și activează nociceptorii, terminații nervoase libere), ceea ce amplifică durerea.v
Acum că ai aflat ce este reumatismul și cum se manifestă, combină terapia recomandată de reumatolog cu mișcare dozată, alimentație echilibrată și obiceiuri care reduc inflamația pentru a-ți păstra mobilitatea și calitatea vieții. Cu monitorizare periodică și implicare activă, majoritatea pacienților își pot controla simptomele pe termen lung.


