Diabetul gestațional: simptome și regim alimentar.
Diabetul gestațional (numit și diabet de sarcină sau diabet zaharat de sarcină) poate apărea doar în perioada sarcinii și, de regulă, dispare după naștere. Spre deosebire de formele clasice de diabet (tip 1 și tip 2), această tulburare metabolică este determinată de schimbările hormonale din corpul tău, care influențează modul în care utilizezi glucoza.
Aproximativ 5–10 % dintre viitoarele mame se confruntă cu această afecțiune, iar riscul crește odată cu vârsta și cu excesul ponderal.
Cuprins:
- Ce este diabetul gestațional?
- Cauzele diabetului gestațional
- Simptomele diabetului gestațional
- Când se pune diagnosticul de diabet gestațional?
- Regim diabet gestațional – alimentație și stil de viață
- Remedii naturale și produse recomandate Faunus Plant
- Tratament și monitorizare
- Prevenția diabetului gestațional
- Măsuri după naștere
- Întrebări frecvente (FAQ)
Ce este diabetul gestațional?
Diabetul gestațional reprezintă o creștere persistentă a glicemiei (hiperglicemie) depistată pentru prima dată în timpul sarcinii. În mod normal, hormonul insulină transportă glucoza din sângele tău către celule, pentru a fi utilizată ca energie. În sarcină, placenta produce hormoni (prolactină, lactogen placentar) care pot reduce sensibilitatea la insulină, determinând organismul să producă mai multă insulină. Dacă pancreasul nu poate compensa, nivelul glicemiei crește și apare diabetul gestațional.
După naștere, glicemia revine de obicei la valori normale. Totuși, dacă ai avut diabet de sarcină, rămâi cu un risc crescut de a dezvolta diabet de tip 2 în viitor. De aceea, este important să îți monitorizezi periodic glicemia și să discuți cu medicul despre prevenție.
Cum diferă de alte forme de diabet?
- Diabetul de tip 1 – o boală autoimună în care pancreasul nu mai produce insulină. Necesită insulinoterapie pe viață.
- Diabetul de tip 2 – caracterizat prin rezistență la insulină și scăderea secreției de insulină. Se dezvoltă de obicei după vârsta de 40 de ani, dar poate apărea și la adulți tineri.
- Diabetul gestațional – apare exclusiv în sarcină, este provocat de hormoni placentari și de modificările metabolice specifice și, de regulă, dispare după naștere.
Dacă vrei să afli mai multe informații despre diabet, cauze, tipuri și modalități de gestionare a glicemiei, îți recomand să citești și articolul Totul despre diabet. Acolo găsești explicații pe înțelesul tuturor, informații utile despre alimentație, stil de viață și rolul suplimentelor naturale în susținerea echilibrului glicemic.
Vrei să afli primul de promoțiile și noutățile Faunus Plant? Abonează-te acum!
Cauzele diabetului gestațional
În prezența acestor factori, consultul prenatal și testarea timpurie a glicemiei devin esențiale.
Mecanismul hormonal
Hormonii produși de placentă (lactogen placentar, estrogen, progesteron) pot determina apariția insulino-rezistenței. Aceasta înseamnă că organismul mamei are nevoie de o cantitate mai mare de insulină pentru a menține glicemia în limite normale. Când pancreasul nu reușește să producă suficientă insulină, nivelul de glucoză crește și se instalează diabetul gestațional.
- Fumatul și carențele de vitamina D sunt asociate cu un risc mai mare.
- Excesul de lichid amniotic și infecțiile urinare recurente pot indica dezechilibre metabolice.
- Statură mică (înălțime sub 157 cm) sau greutate mare la nașterea unui copil în sarcină anterioară.
Factori de risc majori
Dacă te regăsești în una sau mai multe dintre situațiile de mai jos, discută cu medicul tău despre monitorizarea glicemiei:
- Vârstă peste 35 ani – riscul de diabet gestațional crește semnificativ odată ce ai trecut de 35 de ani.
- Exces ponderal sau obezitate – greutatea în exces (indice de masă corporală – IMC > 25) și obezitatea cresc riscul.
- Lipsa activității fizice – sedentarismul favorizează apariția rezistenței la insulină.
- Prediabet sau antecedente de diabet gestațional – dacă ai avut prediabet sau diabet gestațional în sarcini anterioare, riscul este mai mare.
- Sindromul ovarelor polichistice – dereglările hormonale asociate contribuie la rezistența la insulină.
- Rude de gradul I cu diabet – istoricul familial crește predispoziția.
- Nașterea anterioară a unui copil de peste 4,1 kg – un făt mare poate indica hiperglicemie maternă în sarcini trecute.
- Sarcină multiplă, hipertensiune sau sindrom metabolic – sarcina cu gemeni sau tripleți, hipertensiunea arterială și sindromul metabolic cresc riscul.
Simptomele diabetului gestațional
Cel mai adesea, diabetul gestațional este asimptomatic și poate trece neobservat până la efectuarea testelor de screening. În unele cazuri pot apărea simptome ușoare, similare cu disconforturile obișnuite ale sarcinii:
- Oboseală persistentă.
- Sete excesivă și gură uscată.
- Urinări frecvente și disconfort la urinare.
- Foame crescută și senzație de slăbiciune.
- Vedere încețoșată.
- Infecții recurente (candidoze, infecții urinare).
Din cauza faptului că aceste manifestări pot fi confundate cu simptome normale de sarcină, medicii recomandă efectuarea testelor de toleranță la glucoză pentru toate femeile însărcinate, între săptămânile 24 și 28.
Când se pune diagnosticul de diabet gestațional?
Diagnosticul se stabilește, de regulă, în trimestrul al doilea, între săptămânile 24–28 de sarcină, prin testul de toleranță orală la glucoză (TTGO). În cazul femeilor cu risc ridicat (vârstă, obezitate, antecedente), medicul poate recomanda testarea mai devreme.
Tipuri de teste de screening
1. Testul de toleranță la glucoză orală (TTGO) pe o oră
Se efectuează un test de screening cu 50 g glucoză, iar glicemia se măsoară după o oră. Dacă valoarea depășește pragul stabilit de medic (de obicei 130–140 mg/dl), se recomandă testul diagnostic cu 100 g glucoză pe 3 ore.
2. TTGO pe 2 sau 3 ore
Gravida trebuie să fie nemâncată în prealabil. Se recoltează o probă de sânge înainte de consumul unei băuturi cu 75 g glucoză; ulterior se repetă analizele la o oră și două ore. Diagnosticul de diabet gestațional se stabilește dacă glicemia este ≥ 92 mg/dl la jeun, ≥ 180 mg/dl după o oră sau ≥ 153 mg/dl după două ore
Poți citi și articolul Ceaiuri pentru diabet cu acțiune hipoglicemiantă. Aici găsești explicații clare despre mai multe infuzii din plante care pot susține reglarea glicemiei, modul lor de preparare și cum pot fi integrate într-o rutină zilnică echilibrată.
În sarcină, ceaiurile sau suplimentele hipoglicemiante se folosesc doar cu acord medical, deoarece unele plante pot fi contraindicate gravidelor.
Regim diabet gestațional – alimentație și stil de viață
Gestionarea alimentației este una dintre cele mai eficiente metode pentru a controla diabetul gestațional. Obiectivele regimului sunt menținerea glicemiei în limite normale și asigurarea necesarului de nutrienți pentru mamă și copil.
- Frecvența meselor – se recomandă 3 mese principale și 2–3 gustări sănătoase pe zi, pentru a preveni hipoglicemia.
- Indice glicemic scăzut – poți alege alimente cu carbohidrați complecși (cereale integrale, legume) și evită carbohidrații simpli (zahăr, dulciuri, sucuri).
- Aport ridicat de fibre – fibrele încetinesc absorbția glucozei și ajută la menținerea unui nivel stabil al glicemiei.
- Proteine și grăsimi sănătoase – proteinele slabe (pește, carne de pasăre, ouă, leguminoase) și grăsimile nesaturate (avocado, ulei de măsline, nuci) contribuie la sațietate și echilibru metabolic.
- Hidratare adecvată – consumă apă și ceaiuri fără zahăr; evită sucurile și băuturile carbogazoase.
- Limitați alimentele procesate – mezelurile, fast‑food‑ul, dulciurile, carnea roșie bogată în grăsimi și alimentele cu indice glicemic mare trebuie evitate.
Ce să mâncăm (și ce să evităm)
În ceea ce privește alegerile alimentare, concentrează‑te pe produse proaspete și variate. Iată câteva exemple:
- Cereale integrale: Orez brun, pâine integrală, quinoa, ovăz sau amarant. Acestea eliberează lent glucoza și te ajută să ai un nivel stabil al energiei.
- Legume: Spanac, broccoli, ardei, dovlecel și alte legume fără amidon pot fi consumate din plin; legumele cu amidon (cartofi dulci, porumb) sunt potrivite în cantități moderate.
- Fructe: Merele, perele, kiwi, portocalele și fructele de pădure sunt surse excelente de vitamine și fibre; evită sucurile concentrate și fructele conservate în sirop.
- Proteine slabe: Alege pește, carne de pasăre fără piele, ouă, tofu sau iaurt cu conținut redus de grăsimi.
- Leguminoase și nuci: Năutul, lintea, fasolea, mazărea, nucile, alunele și migdalele sunt surse bune de proteine și grăsimi sănătoase. Consumă-le în porții moderate.
- Grăsimi sănătoase: Uleiul de măsline, uleiul de avocado și semințele de chia sau in sunt opțiuni ideale pentru gătit și salate.
În schimb, încearcă să eviți zahărul, mierea, dulciurile, băuturile acidulate, produsele de patiserie, pâinea albă și pastele din făină rafinată. De asemenea, redu consumul de carne grasă, mezeluri și alimente prăjite.
Dacă vrei să aprofundezi și partea practică, poți citi articolul Leacuri bătrânești pentru scăderea rapidă a glicemiei. Sunt prezentate exemple de obiceiuri simple, alimente și remedii tradiționale care pot completa un regim alimentar atent ales.
Remedii naturale și produse recomandate Faunus Plant
Pe lângă măsurile clasice de dietă și exerciții, există remedii naturiste care pot susține organismul în menținerea glicemiei în limite normale. În tradiția românească, plantele cu efect hipoglicemiant au fost folosite ca adjuvanți.
- Ceai Glicemie Normală – amestec de 9 plante (afin, anghinare, dud, fasole, nuc, păducel, păpădie, salvie și urzică) cu rol de normalizare a glicemiei; susține funcția pancreasului și are efect diuretic și depurativ.
- Pachet Diabet Reglarea Glicemiei – conține ceai și tinctură Gliconormus și este recomandat pentru stabilizarea valorilor glicemiei.
- Ceai Gliconormus – un amestec de 6 plante (afin, dud, păpădie, teci de fasole, nuc, urzică) care ajută la menținerea glicemiei în limite normale și la funcționarea normală a pancreasului. Se prepară prin infuzare (două lingurițe la 200 ml apă clocotită), se consumă două căni pe zi și este recomandat în cure de 12 zile; nu este indicat în sarcină sau alăptare.
- Tinctura de Afin – extract hidroalcoolic concentrat din frunze de afin, cu proprietăți astringente, hipoglicemiante, diuretice și antiseptice; contribuie la menținerea glicemiei în limite normale, la tranzitul intestinal și la funcția rinichilor. Se administrează câte 5 ml diluați în 50 ml apă, de 3–4 ori pe zi, pe stomacul gol. Din cauza conținutului de alcool, produsul nu este recomandat femeilor însărcinate sau care alăptează și copiilor sub 12 ani.
- Berberină capsule – supliment alimentar cu extract standardizat din rădăcina și scoarța de Berberis aristata care susține metabolismul glucidic și lipidic; ajută la menținerea nivelului normal al glucozei, colesterolului și trigliceridelor și sprijină funcția hepatică și digestivă. Nu se recomandă în sarcină sau alăptare și trebuie evitată depășirea dozei zilnice sau asocierea cu medicamente fără sfat medical.
Atenție: În timpul sarcinii, consultul cu medicul este esențial înainte de a folosi suplimente, chiar și pe bază de plante. Deși ingredientele acestor produse au efect hipoglicemiant, anumite plante pot interacționa cu medicamentele sau pot avea contraindicații pentru gravide.
Pentru o perspectivă mai amplă asupra soluțiilor naturale, îți recomandăm și articolul 5 plante medicinale, aliați împotriva glicemiei mărite. Vei descoperi ce plante sunt folosite tradițional pentru susținerea glicemiei și ce rol au frunzele de afin, dudul sau păpădia în acest proces.
Tratament și monitorizare
Femeile diagnosticate cu diabet gestațional trebuie să își verifice glicemia de patru ori pe zi, dimineața pe nemâncate și la două ore după mesele principale. Pentru aceasta se folosesc glucometre portabile. Valorile țintă sunt stabilite de medic și pot varia în funcție de săptămâna de sarcină și de starea generală.
Modificarea regimului alimentar
Prima linie de tratament constă în adoptarea unei diete personalizate și a unei activități fizice regulate. Dacă aceste măsuri nu sunt suficiente pentru a menține glicemia în limite optime, medicul poate recomanda administrarea de insulină. Femeile cu diabet gestațional nu pot utiliza, de regulă, antidiabetice orale; decizia terapeutică aparține diabetologului.
Asistență medicală și ecografii
Monitorizarea include consultații prenatale mai frecvente și ecografii suplimentare (în săptămânile 28–36) pentru evaluarea creșterii fetale și a cantității de lichid amniotic. În unele cazuri, travaliul poate fi indus înainte de săptămâna 40 pentru a evita complicațiile.
Prevenția diabetului gestațional
Deși nu poate fi prevenit în toate situațiile, adoptarea unui stil de viață sănătos înainte de concepție și pe parcursul sarcinii reduce considerabil riscul. Recomandările cheie includ:
- Menținerea unei greutăți corporale sănătoase – pierderea kilogramelor în exces înainte de sarcină și evitarea creșterii accelerate în timpul acesteia.
- Alimentație echilibrată – consum de fibre, fructe, legume și cereale integrale; evitarea grăsimilor saturate și a alimentelor ultraprocesate.
- Exerciții regulate – minimum 30 de minute de activitate moderată în majoritatea zilelor.
- Renunțarea la fumat și limitarea consumului de alcool.
- Consult preconcepțional – vizita la medic pentru evaluarea riscului de diabet și a altor probleme de sănătate.
Măsuri după naștere
După naștere, glicemia revine de regulă la valori normale, însă monitorizarea continuă rămâne importantă. Femeile care au avut diabet gestațional ar trebui:
- Să efectueze testul de toleranță la glucoză la 6–12 săptămâni postpartum, apoi să repete testarea la fiecare 1–3 ani pentru a depista eventualul debut al diabetului de tip 2.
- Să mențină o alimentație sănătoasă și activitate fizică regulată pentru a preveni excesul de greutate.
- Să opteze pentru alăptare, care poate îmbunătăți sensibilitatea la insulină și reduce riscul de diabet postpartum.
Întrebări frecvente (FAQ)
Diabetul gestațional are simptome specifice?
Majoritatea cazurilor sunt asimptomatice, dar unele femei pot experimenta oboseală, sete excesivă, urinări frecvente, foame crescută și vedere neclară.
Ce regim se recomandă în diabetul gestațional?
Regimul se bazează pe alimente cu indice glicemic scăzut (cereale integrale, legume, fructe proaspete), proteine slabe și grăsimi sănătoase. Se evită zahărul, produsele de patiserie, sucurile și carbohidrații rafinați. Mesele mici și frecvente previn variațiile mari ale glicemiei.
Diabetul gestațional necesită întotdeauna insulină?
Nu. În multe cazuri, modificarea alimentației și exercițiile fizice sunt suficiente pentru menținerea glicemiei în limite normale. Dacă glicemia rămâne ridicată, medicul poate recomanda injecții cu insulină.
Se poate preveni complet diabetul gestațional?
Nu întotdeauna. Însă menținerea unei greutăți sănătoase, alimentația echilibrată și mișcarea reduc semnificativ riscul.
Poate diabetul gestațional să afecteze nașterea?
Da. Hiperglicemia necontrolată poate duce la macrosomie fetală, care îngreunează nașterea naturală și crește probabilitatea unui travaliu provocat sau a unei cezariane. Monitorizarea glicemiei și respectarea tratamentului reduc aceste riscuri.
După ce naște, femeia rămâne cu diabet?
În majoritatea cazurilor, diabetul gestațional dispare după naștere. Totuși, femeile care au avut această afecțiune au un risc crescut de a dezvolta diabet de tip 2 și trebuie monitorizate periodic.
Diabetul gestațional este o afecțiune temporară, dar implicațiile sale asupra mamei și fătului pot fi serioase. Identificarea factorilor de risc, diagnosticarea timpurie și controlul glicemiei prin regim și activitate fizică sunt cruciale pentru evitarea complicațiilor. Femeile trebuie să colaboreze strâns cu medicii (ginecolog, diabetolog, dietetician) și să-și monitorizeze constant sănătatea.
Disclaimer: Informațiile prezentate în acest articol au caracter general și informativ și nu înlocuiesc sfaturile, diagnosticul sau tratamentul oferite de un medic sau un specialist în sănătate. Înainte de a începe o cură cu suplimente alimentare, este recomandat să consulți un profesionist în domeniul medical, mai ales dacă ești însărcinată, alăptezi, urmezi un tratament sau ai afecțiuni cronice.
Referințe:
- Gestational Diabetes Mellitus and Adverse Pregnancy Outcomes: https://www.bmj.com/content/377/bmj-2021-067946
- The Hyperglycemia and Adverse Pregnancy Outcome (HAPO) Study – Public Health Implications:
https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC2897007/ - Early Diagnosis of Gestational Diabetes Mellitus (EDoGDM) Study: https://bmjopen.bmj.com/content/bmjopen/6/11/e012315.full.pdf
