Coșul dvs. este gol
14:56:56 PM EEST
Diabetul gestaţional sau diabetul zaharat de sarcină este o tulburare ce se manifestă în exclusivitate în timpul celor 9 luni de ”dulce” așteptare.
Potrivit statisticilor medicale, circa 5 % din numărul viitoarelor mămici riscă să se confrunte cu aceeastă maladie. Sunt excluse însă cele deja diagnosticate cu diabet de tip I sau II.
Vorbim despre o tulburare metabolică caracterizată prin intoleranţa la glucoză. Mai exact, descrie neputinţa organismului de a metaboliza glucidele. Cauza de bază se află în strânsă legătură cu variaţiile hormonale din timpul sarcinii.
Această formă de diabet este foarte similară celui de tipul II, o consecinţă a unui stil de viaţă complet eronat, ce se instaurează de regulă după 60 de ani.
Primele simptome apar în a doua parte a sarcinii, dar poate fi tratat imediat după naştere. În mod normal, diagnosticarea se face între săptămânile cu numărul 24 şi 28, odată cu testul glicemic, efectuat anterior pacientelor cu risc.
Ceea ce ar trebui să atragă atenţia viitoarelor mămici, sunt câteva variabile care creează predispoziție spre diabetul gestațional:
- Vârsta gestantei (probabilitate mai mare la femeile trecute de 35 de ani);
- Surplusul de kilograme (greutate supraponderală sau obezitate);
- Sarcini precedente în timpul cărora s-a verificat diabet gestaţional;
- Rude apropiate care pe durata sarcinii au suferit de aceeaşi afecţiune.
Însă nicio grijă, în ciuda factorilor de risc, nu este vorba despre o patologie cronică, imposibil de tratat! Identificat într-o faza iniţială, diabetul gestaţional poate fi controlat, astfel încât sănătatea viitoarelor mămici şi mai ales a copiilor să fie în siguranţă.
Din fericire, patologia este una care se poate ține în frâu, fără ca ulterior să se puna problema unor complicații pentru copil sau mamă.
Diagnosticarea se face destul de simplu şi se bazează pe analizele sanguine, acestea având rolul să evidenţieze nivelul de glucoză din sânge. Prelevarea sângelui se face în momente diferite din zi, adică înainte şi după mâncare (la o oră si la două ore după masă).
O parte importantă a dietei presupune limitarea carbohidraţilor când sunt prezenţi factorii de risc enumeraţi anterior. În caz contrar, carbohidraţii nu vor face decât să crească glicemia. Prin urmare, se va urma un regim bogat în alimente cu indice glicemic redus.
Un mare DA pentru:
- Fibre alimentare vegetale (cereale integrale, pâine neagră, legume şi leguminoase);
- Gustări sănătoase (fructe de orice fel);
- Mese frecvente (acestea ajută la menţinerea unui nivel glicemic constant).
Un mare NU pentru:
- Mâncăruri ce conţin zahăr şi alți carbohidraţi simpli (produse de patiserie, dulciuri, biscuiţi, paste făinoase etc.);
- Grăsimi saturate;
- Alimente prea procesate;
- Carne roşie, brânzeturi.
O condiţie necesară pentru a controla diabetul gestaţional este efectuarea unei activităţi fizice. Exerciţiile de intensitate moderată, dar practicate cu regularitate, vor contribui la menţinerea glucozei din sânge între limitele considerate normale.
Kilogramele acumulate pe perioada sarcinii pot influenţa sănătatea mamei şi a copilului. Numărul kilogramelor acumulate permise depinde însă de greutatea avută înainte de sarcina.
Glicemia mărită, fără să se verifice neapărat o formă de diabet, se poate regla prin remedii naturale.
De pildă, o cură cu ceaiul și tinctura Gliconormus, ambele disponibile și în Pachetul Diabet – Reglarea Glicemiei, poate fi de ajutor în stabilizarea valorilor glicemiei.