Ce este colesterolul și cum influențează sănătatea inimii

Te-ai întrebat vreodată ce este colesterolul cu adevărat? Colesterolul este unul dintre acei termeni medicali care apar frecvent atunci când discutăm despre sănătate, inimă și circulație. Există tendința să facem confuzie când vorbim despre colesterol.

Deși este cunoscut mai degrabă ca inamic al organismului, toată lumea are nevoie de colesterol.Problema apare atunci când nivelul lui din sânge devine dezechilibrat, ceea ce duce la consecințe grave pentru sănătatea cardiovasculară. Din acest articol vei afla tot ce este important despre colesterol.

1. Ce este colesterolul?

Colesterolul este o substanță grasă (lipid) produsă în mod natural de organism, în principal la nivelul ficatului. Îl putem privi ca pe un sprijin fudamental fără de care multe procese vitale nu ar fi posibile. Este esențial pentru formarea membranelor celulare, pentru producerea hormonilor sexuali (estrogen, testosteron), a hormonilor de stres (cortizol), dar și pentru sinteza vitaminei D și a acizilor biliari necesari digestiei.

De fapt, fără colesterol organismul nu ar putea funcționa. Problema apare atunci când nivelul lui în sânge devine prea ridicat sau dezechilibrat, ceea ce afectează vasele de sânge și inima.

HDL, LDL și trigliceridele: cei trei indicatori principali

Atunci când faci analize pentru colesterol, nu primești doar o singură valoare, ci mai multe rezultate care arată cum se repartizează acest lipid în sânge.

În proporție majoritară, colesterolul este sintetizat de ficat, în timp ce doar 15 % provine din ceea ce mâncăm.

Medicina convențională acceptă 2 tipuri de colesterol: LDL (Low Density Lipoproteins) și HDL (High Density Lipoproteins), completate de grupul trigliceridelor VLDL (Very Low Density Lipoproteins).

Hai să descoperim, pe larg, ce este colesterolul.


1. Ce este colesterolul LDL (colesterolul rău)

Este tipul de colesterol care circulă prin sânge și are tendința de a se depune pe pereții arterelor. Dacă nivelul LDL este prea mare, arterele se îngustează, fluxul de sânge scade și apare riscul de ateroscleroză, infarct sau AVC.

2. Ce este colesterolul HDL ((colesterolul bun)

Din fericire, avem și lipoproteine de înaltă densitate (HDL) sau ceea ce numim colesterol ”bun”, esențial pentru funcționarea echilibrată a organismului.

Se pare însă că aproape niciodată nu avem destul. Colesterolul HDL are rolul de a ține departe colesterolul ”rău”, pe care-l îndepărtează de pe pereții arterelor, prevenind maladiile cardiovasculare.

Află mai multe din articolul care este colesterolul bun (HDL)

3. Ce sunt trigliceridele și de ce sunt importante?

Este vorba despre grăsimi provenite în principal din alimentație (derivate din glucide) și constituie cea mai importantă rezervă energetică (sunt considerate ”combustibilul” organismului).

Dacă nu se consumă, acestea se acumulează sub formă de adipozități, iar în concentrații ridicate, sunt asociate cu diabetul și cu bolile inimii.

Este important de reținut că nivelul ridicat de trigliceride (peste 200) crește riscurile de boli grave.

Diferența dintre colesterol rău/bun

Colesterolul „rău” (LDL) și cel „bun” (HDL) nu sunt substanțe diferite, ci moduri diferite în care colesterolul este transportat prin sânge:

• LDL (colesterolul „rău”) – funcționează ca un curier neatent: livrează colesterolul către celule, dar uneori lasă „pachetele” pe pereții arterelor. În timp, aceste depuneri pot duce la blocaje și probleme cardiovasculare.

• HDL (colesterolul „bun”) – e curățitorul de serviciu: adună colesterolul în exces din sânge și îl transportă înapoi la ficat, unde este reciclat sau eliminat.

2. Rolul colesterolului în organism

Deși are o reputație mai degrabă negativă, colesterolul este indispensabil pentru funcționarea organismului. Putem să-l privim ca pe un „ingredient de bază” fără de care celulele și procesele metabolice nu ar putea exista. Ficatul produce zilnic aproximativ 70–80% din colesterolul de care avem nevoie, restul provenind din alimentație.

Principalele roluri:

Construcția membranelor celulare

Colesterolul este o componentă esențială a fiecărei celule din corp. El asigură stabilitatea și flexibilitatea membranelor celulare, funcționând ca un „scut” protector care permite celulelor să-și păstreze forma și să funcționeze corect.

Sinteza hormonilor

Fără colesterol, corpul nu ar putea produce hormoni importanți precum:

• hormonii sexuali (estrogen, testosteron, progesteron)
• hormonii de stres (cortizol)
• aldosteronul, care reglează tensiunea arterială și echilibrul electrolitic

Practic, colesterolul este materia primă din care se fabrică acești mesageri chimici vitali pentru reproducere, metabolism și răspuns la stres.

Producerea vitaminei D

Colesterolul este transformat la nivelul pielii, sub acțiunea razelor UV, în vitamina D. O vitamină esențială pentru sănătatea oaselor, reglarea calciului, imunitate și multe alte procese.

Formarea acizilor biliari

Din colesterol se formează acizii biliari, substanțe produse de ficat și stocate în vezica biliară. Aceștia au un rol crucial în digestia și absorbția grăsimilor și vitaminelor liposolubile (A, D, E, K).

Protecția sistemului nervos

Colesterolul contribuie la formarea mielinei, învelișul care acoperă fibrele nervoase și permite transmiterea rapidă a impulsurilor electrice în creier și sistemul nervos.

Sprijin pentru sistemul imunitar

Colesterolul are și un rol mai puțin cunoscut, dar foarte important, în apărarea naturală a organismului.

• Este implicat în structura și funcționarea celulelor imunitare (limfocite, macrofage), ajutându-le să recunoască și să neutralizeze agenții patogeni.
• Participă la producerea de molecule semnal care reglează răspunsul inflamator.
• Colesterolul din membranele celulare facilitează activarea receptorilor imunitari, ceea ce înseamnă că organismul reacționează mai eficient la infecții.
• Studiile arată că un nivel prea scăzut de colesterol poate fi asociat cu o vulnerabilitate crescută la infecții, în timp ce un nivel echilibrat susține rezistența naturală.

3. Tipuri de colesterol

Atunci când faci analize de sânge, pe buletin nu apare doar un singur „colesterol”, ci mai multe valori care, împreună, oferă o imagine completă asupra sănătății cardiovasculare. Este important să le înțelegem pe fiecare, pentru că ele nu spun aceeași poveste.

1. Colesterol total

Reprezintă suma tuturor tipurilor de colesterol din sânge. Deși oferă o imagine de ansamblu, această valoare izolată nu este suficientă pentru a evalua riscul cardiovascular. De exemplu, o persoană poate avea colesterol total crescut, dar cu un HDL foarte ridicat (protectiv), ceea ce schimbă complet interpretarea.

2. Colesterol HDL („bun”)

HDL este considerat colesterolul „bun” pentru că acționează ca oferă sprijin vaselor de sânge.

• Rolul lui este să transporte colesterolul în exces din sânge și pereții arteriali înapoi la ficat, unde va fi metabolizat.
• Un nivel ridicat de HDL protejează împotriva aterosclerozei și bolilor de inimă.
• Este influențat pozitiv de sport, alimentație echilibrată și grăsimi sănătoase (omega-3, avocado, ulei de măsline).

3. Colesterol LDL („rău”)

LDL este cel care, în exces, devine periculos.

• Transportă colesterolul către celule, dar surplusul se poate depune pe pereții arterelor, formând plăci de aterom.
• Aceste depuneri duc la îngustarea vaselor de sânge, scăderea fluxului sanguin și creșterea riscului de infarct sau accident vascular cerebral.
• Este principalul indicator urmărit atunci când se vorbește despre „colesterol crescut”.

4. Trigliceridele

Deși nu sunt colesterol propriu-zis, trigliceridele apar în același profil lipidic și oferă informații importante.

• Ele sunt forma principală în care corpul depozitează energia provenită din surplusul de calorii (în special zahăr și grăsimi nesănătoase).
• Nivelul ridicat de trigliceride, mai ales asociat cu LDL mare și HDL scăzut, dublează riscul cardiovascular.
• Sunt foarte sensibile la dietă, consumul de alcool și sedentarism.

Raportul HDL/LDL

De multe ori, oamenii se uită doar la valoarea colesterolului total și trag concluzii grăbite. În realitate, ceea ce contează cu adevărat este echilibrul dintre colesterolul bun (HDL) și cel rău (LDL).

• Raportul HDL/LDL exprimă cât de bine reușește organismul să curețe vasele de sânge de excesul de colesterol (prin HDL) în comparație cu cât de mult colesterol riscă să se depună pe artere (prin LDL).
• Un raport favorabil înseamnă că nivelul HDL este suficient de mare pentru a contracara efectele unui LDL mai ridicat.
• Un raport nefavorabil arată că LDL-ul este prea mare și HDL-ul prea mic, ceea ce favorizează formarea plăcilor de aterom și crește riscul de boli cardiovasculare.

Pentru ați face o idee mai clară îți recomand să citești articolul valorile colesterolului în funcție de vârstă.

4. Cauze colesterol mărit​

Colesterolul crescut nu apare întotdeauna dintr-un singur motiv, ci mai degrabă dintr-o combinație de factori genetici, de stil de viață și medicali. Înțelegerea cauzelor este primul pas pentru a găsi soluțiile potrivite.

1. Cauze genetice

Există persoane care au niveluri ridicate de colesterol indiferent de cât de sănătos trăiesc.

• Hipercolesterolemia familială este o afecțiune moștenită, în care organismul produce prea mult colesterol LDL sau nu îl poate elimina eficient.

• În aceste cazuri, colesterolul poate fi foarte mare încă din copilărie și necesită monitorizare și tratament specializat.

2. Cauze legate de stilul de viață

Stilul de viață modern este cel mai frecvent responsabil pentru dezechilibrele colesterolului.

• Alimentația bogată în grăsimi saturate și trans (fast food, prăjeli, mezeluri, produse de patiserie).

• Sedentarismul – lipsa mișcării zilnice reduce HDL („colesterolul bun”) și favorizează creșterea trigliceridelor.

• Fumatul – scade nivelul HDL și accelerează depunerea plăcilor de aterom.

• Consumul excesiv de alcool – crește trigliceridele și afectează ficatul.

• Stresul cronic și lipsa somnului – influențează negativ metabolismul lipidelor și poate crește nivelul colesterolului.

3. Cauze medicale

Anumite afecțiuni și tratamente pot contribui la creșterea colesterolului:

• Diabetul zaharat – asociat adesea cu trigliceride mari și HDL scăzut.

• Hipotiroidismul – încetinește metabolismul și crește nivelul colesterolului LDL.

• Afecțiunile hepatice sau renale – reduc capacitatea organismului de a procesa corect lipidele.

• Unele medicamente – de exemplu, corticosteroizi, diuretice, contraceptive orale sau tratamente pentru hipertensiune pot influența profilul lipidic.

4. Factori de risc

Pe lângă cauzele directe, există factori care cresc probabilitatea de a avea colesterol mărit:

• Vârsta – odată cu înaintarea în vârstă, metabolismul încetinește, iar riscul crește.

• Obezitatea – asociată cu trigliceride mari și HDL scăzut.

• Alimentația dezechilibrată – consum frecvent de alimente ultraprocesate.

• Sedentarismul – lipsa mișcării favorizează acumularea de LDL.

• Fumatul – dăunează pereților vaselor de sânge și reduce HDL.

• Stresul cronic – stimulează eliberarea hormonilor care influențează metabolismul lipidic.

• Consumul excesiv de alcool – crește trigliceridele și afectează ficatul.

• Tratamentul de lungă durată cu anumite medicamente – necesită monitorizare medicală regulată.

5. Cum depistezi colesterolul mărit

Colesterolul crescut este adesea numit „ucigașul tăcut” pentru că, în majoritatea cazurilor, nu dă simptome evidente. Mulți oameni află că au valori mari abia după ce fac analize de sânge sau, în cazuri grave, după un eveniment cardiovascular. Totuși, există câteva semnale și situații care pot ridica suspiciuni.

Simptome colesterol scăzut

• oboseală persistentă
• tulburări de somn
• stări de anxietate sau depresie
• scăderea libidoului
• probleme de memorie sau concentrare

Simptome colesterol mărit

De cele mai multe ori, colesterolul ridicat nu provoacă durere și nu dă semne evidente. Abia atunci când depunerile de grăsimi afectează circulația sângelui pot apărea manifestări precum:

• amețeli frecvente
• senzație de oboseală și astenie
• scăderea rezistenței la efort fizic
• tulburări de memorie și concentrare
• dureri sau presiune în piept (angină pectorală)
• dureri abdominale cauzate de afectarea arterelor digestive (infarct mezenteric)
• dureri sau crampe la nivelul picioarelor în timpul mersului
• accident vascular cerebral (infarct cerebral) ca urmare a blocării circulației cerebrale

Legătura cu cauzele colesterolului mărit

Simptomele pot apărea în combinație cu factorii de risc:

• la persoanele cu obezitate, apar și probleme de respirație, dureri articulare, tensiune arterială crescută
• la cei cu diabet, colesterolul mare se asociază cu sete excesivă, urinări frecvente, infecții repetate
• la fumători sau cei cu stil de viață sedentar, semnele pot fi oboseala accentuată și rezistența scăzută la efort

Citește despre cauzele colesterol mărit din articolul postat pe blog.

Simptomele colesterolului și trigliceridelor mărite

Un profil lipidic dezechilibrat include adesea și trigliceride ridicate, nu doar colesterol. În acest caz, pot apărea:

• ficat mărit sau steatoză hepatică („ficat gras”)
• dureri abdominale după mese grase
• greață sau indigestie frecventă
• în cazuri severe, pancreatită acută (inflamația pancreasului)

Analize colesterol

Deoarece simptomele sunt adesea absente sau nespecifice, analizele de sânge sunt metoda principală de diagnostic. Testul recomandat este profilul lipidic complet, care include:

• colesterol total
• colesterol LDL („rău”)
• colesterol HDL („bun”)
• trigliceride

Se recomandă repetarea analizelor o dată la 1–2 ani pentru persoanele sănătoase și mai des pentru cei cu factori de risc sau istoric familial.

6. Consecințele colesterolului crescut

Colesterolul în sine nu este „vinovat”, însă atunci când nivelul colesterolului LDL rămâne ridicat pe termen lung, apar depuneri de grăsime pe pereții vaselor de sânge. Aceste depuneri formează plăci de aterom care îngustează arterele și reduc fluxul de sânge către organe vitale. În timp, consecințele pot fi severe și pot apărea următoarele complicații:

Ateroscleroza: arterele devin rigide și îngustate din cauza depunerilor de grăsime, ceea ce limitează circulația normală.

Infarctul miocardic: atunci când o placă de aterom blochează complet o arteră coronariană, fluxul de sânge către o parte a inimii este întrerupt. Rezultatul este infarctul miocardic („atacul de cord”), o urgență medicală majoră.

Accidentul vascular cerebral (AVC): blocarea unei artere care alimentează creierul duce la AVC ischemic. În unele cazuri, plăcile de aterom pot determina și ruperea vasului de sânge, cauzând un AVC hemoragic.

Boala arterială periferică: depunerile de colesterol pe arterele membrelor inferioare reduc circulația sângelui spre picioare.

Hipertensiunea arterială: vasele de sânge devin mai puțin elastice, iar inima trebuie să pompeze cu mai multă forță, ceea ce duce în timp la creșterea tensiunii arteriale.

Insuficiența cardiacă: arterele coronariene sunt afectate de colesterolul crescut, mușchiul inimii primește mai puțin oxigen și nu mai reușește să pompeze eficient sângele în organism.

Anevrisme: colesterolul mărit și ateroscleroza pot slăbi pereții arterelor, ducând la dilatarea lor anormală (anevrism). Dacă un anevrism se rupe, produce hemoragii interne extrem de grave.

Boala renală cronică: arterele care alimentează rinichii pot fi și ele afectate. Fluxul redus de sânge deteriorează treptat funcția renală, crescând riscul de insuficiență renală.

Demență vasculară și afectarea cognitivă: circulația deficitară la nivel cerebral din cauza aterosclerozei poate contribui la declin cognitiv și la apariția demenței vasculare.

7. Cum reduci colesterolul mărit

Colesterolul crescut nu trebuie privit ca un semnal de alarmă, ci ca un semn că e nevoie de schimbări. În multe cazuri, nivelurile pot fi echilibrate printr-o combinație de alimentație corectă, stil de viață sănătos și, la nevoie, tratament medical.

1. Alimentație

Alimentația joacă un rol central în reglarea colesterolului. Recomandări principale:

• Redu grăsimile saturate și trans – adică mezeluri, prăjeli, fast food, produse de patiserie.

• Consumă grăsimi sănătoase – ulei de măsline, avocado, nuci, semințe, pește gras (somon, sardine, macrou).

• Consumă fibre solubile – din ovăz, mere, leguminoase, care reduc absorbția colesterolului LDL.

• Adaugă superalimente – cum ar fi spirulina, chlorella, semințele de in, psyllium, care susțin detoxifierea și metabolismul lipidic.

• Limitează zahărul și alcoolul, care cresc trigliceridele.

Află mai multe despre alimentele interzise și permise pentru colesterolul mărit.

2. Vitamine și minerale cu rol în echilibrul colesterolului

• Niacina (Vitamina B3) – poate crește HDL-ul („colesterolul bun”).

• Vitamina C și E – antioxidanți puternici care protejează arterele de stresul oxidativ.

• Magneziu și potasiu – sprijină sănătatea cardiovasculară.

• Acizii grași Omega-3 (din ulei de pește, semințe de in, chia) – reduc trigliceridele și inflamația.

Află care este vitamina care scade colesterolul din articolul postat pe blog.

3. Stil de viață

• Mișcarea regulată – alergat, ciclism, plimbări lungi
• Renunțarea la fumat
• Gestionarea stresului
• Somn de calitate – 7–8 ore pe noapte
• Fără exces de alcool
• Alimente pentru scăderea colesterolului
• Menținerea unei greutăți în limite normale

Află ce alimente pentru detoxifierea organismului sunt recomandate atunci când te confrunți cu colesterol mare.

4. Tratament medicamentos

În unele situații, schimbările de dietă și de stil de viață nu sunt suficiente pentru a menține colesterolul în limite normale. Atunci medicul poate recomanda tratament medicamentos, adaptat fiecărui pacient.

Cele mai utilizate clase de medicamente sunt:

• Statinele – reduc producția de colesterol la nivelul ficatului și scad riscul de complicații cardiovasculare.

• Medicamente care reduc absorbția colesterolului – acționează la nivelul intestinului, limitând trecerea grăsimilor în sânge.

• Fibratele – utile în special pentru scăderea trigliceridelor.

• Niacina (vitamina B3) – poate crește HDL („colesterolul bun”) și scădea LDL și trigliceridele.

• Rășinile schimbătoare de ioni – se leagă de acizii biliari și ajută la eliminarea excesului de colesterol.

În prezent există multe tratamente pentru colesterol cu eficiență crescută pentru pacienții cu risc mare sau cu forme severe de hipercolesterolemie. Totuși, tratamentul medicamentos nu trebuie privit ca o soluție unică. El funcționează cel mai bine atunci când este asociat cu măsuri de modificare a stilului de viață și integrarea remediilor naturale.

5. Remedii naturale

Tratamentele naturale pentru scăderea colesterolului oferă soluții blânde și eficiente. Iată aici o listă cu remedii care te-ar putea ajuta:

• Usturoiul – scade colesterolul și tensiunea arterială.

• Tinctura de anghinare – sprijină ficatul în metabolizarea grăsimilor.

• Ceai verde – bogat în antioxidanți, reduce LDL și stimulează metabolismul.

• Turmericul (curcumina) – antiinflamator natural cu rol protector pentru vasele de sânge.

• Extract de semințe de struguri – antioxidant puternic, sprijină circulația.

• Semințe de in – conțin fibre solubile, acizi grași Omega-3 și lignani.

• Coada-șoricelului – contribuie la reglarea nivelului de colesterol.

• Tinctura de leurdă – menține concentrația normală a colesterolului în sânge.

• Greenerals – ajută la detoxifierea naturală a organismului.

6. Leacuri bătrânești

În tradiția populară, există mai multe leacuri bătrânești pentru scăderea colesterolului, printre cele mai cunoscute sunt:

• Macerat de usturoi – considerat benefic pentru curățarea vaselor de sânge.
• Ceaiuri de anghinare – folosite pentru reducerea valorilor LDL din sânge.
• Tărâțele de ovăz – pentru susținerea ficatului și a metabolismului.
• Ceai de scorțișoară – efecte benefice asupra nivelului de colesterol rău.
• Infuzie de semințe de in – recomandat de bunici ca „hrană pentru sânge bun”.

8. Întrebări frecvente

Cum previi colesterolul mărit?

Prin alimentație echilibrată, activitate fizică regulată, menținerea unei greutăți normale, renunțarea la fumat și limitarea consumului de alcool. Analizele periodice sunt esențiale pentru depistarea timpurie.

Pe lângă adoptarea unui stil de viață sănătos, poți încerca să remediezi problema cu ajutorul produselor naturiste Faunus Plant cum este pachetul Colesterol, Trigliceride pentru echilibrarea nivelului colesterolului din sânge.

În cât timp scade colesterolul?

Depinde de metode. Prin dietă și schimbarea stilului de viață, primele rezultate pot fi vizibile în 6–12 săptămâni. Cu tratament medicamentos, scăderea poate fi mai rapidă, dar tot necesită monitorizare constantă.

De la ce crește colesterolul?

Cauzele frecvente sunt alimentația bogată în grăsimi saturate și trans, sedentarismul, stresul, fumatul, consumul excesiv de alcool. Există și cauze genetice sau boli asociate, cum ar fi diabetul și hipotiroidismul.

Pot scădea colesterolul doar prin dietă?

În cazurile ușoare sau moderate, o dietă sănătoasă poate aduce scăderi semnificative. Totuși, în forme severe sau în hipercolesterolemia familială, este nevoie și de tratament medicamentos. Cel mai bine este să consulți un medic specialist.

Cum reduci colesterolul?

Prin combinarea mai multor strategii: alimentație sănătoasă, activitate fizică regulată, controlul greutății, renunțarea la fumat, gestionarea stresului, eventual tratament medicamentos și remedii naturale.

Care este nivelul optim de colesterol în sânge?

În calcularea indicelui de risc cardiovascular se ține cont de raportul dintre colesterolul total (aici intră expresia valorică a HDL, LDL și VLDL) și de HDL.

Când acest parametru (indicele de risc vascular) depășește limitele normale (peste 5 la bărbați și peste 4,5 la femei), în special dacă este însoțit de obezitate, mai mult ca sigur, crește probabilitatea cardiopatiilor.

De ce scade colesterolul bun (HDL)?

Nivelul HDL poate fi redus de sedentarism, fumat, consum excesiv de zahăr și carbohidrați rafinați, dar și de unele boli cronice. Mișcarea și grăsimile sănătoase (ulei de măsline, avocado, pește gras) îl pot crește.

Când e colesterolul periculos?

Când valorile LDL sunt ridicate și se asociază cu trigliceride mari și HDL scăzut. Pericolul vine din depunerile de grăsimi pe artere, care duc la ateroscleroză, infarct sau AVC.

Cine este mai predispus să aibă colesterolul mărit?

Persoanele cu istoric familial, cele supraponderale, sedentare, fumătoare, cu dietă bogată în alimente procesate sau care suferă de boli cronice precum diabet sau hipotiroidism.

Colesterolul mărit este ereditar?

Da, există forme ereditare, cum este hipercolesterolemia familială. În aceste cazuri, valorile colesterolului sunt crescute încă din copilărie și riscul cardiovascular este mai mare, chiar dacă persoana are un stil de viață sănătos.

Ce este colesterolul: totul ține de echilibru

Colesterolul este adesea privit ca un „dușman” al sănătății, dar adevărul este că organismul are nevoie de el pentru a funcționa corect. Problema apare doar atunci când valorile devin dezechilibrate și colesterolul „rău” (LDL) depășește limitele.

De aceea, cel mai important pas este conștientizarea. Colesterolul crescut nu doare și nu are simptome evidente, dar poate fi depistat ușor prin analize regulate. Un stil de viață echilibrat, bazat pe alimentație sănătoasă, activitate fizică, renunțarea la fumat și gestionarea stresului, poate face diferența între boală și vitalitate.

În unele situații, tratamentul medicamentos devine necesar, dar rezultatele cele mai bune apar atunci când acesta este asociat cu schimbări la nivel individual. Remediile naturale de la Faunus Plant pot completa abordarea, însă nu înlocuiesc sfatul și monitorizarea medicală.

Colesterolul nu este doar un indicator la analize. Este un martor al echilibrului din viața ta. Prin prevenție, control regulat și alegeri sănătoase, poți gestiona nivelul de colesterol din sânge.

Bibliografie

• Peter Morales-Brown: „What causes high cholesterol?”. Medical News Today, 2025.
• Louise Morales-Brown: „Natural ways to lower cholesterol without medication”. Medical News Today, 2025.
• „High blood pressure (hypertension)”. Mayo Clinic Staff 2024.
• „High Cholesterol Diseases”. Cleveland Clinic, 2022, https://my.clevelandclinic.org.
• „What is high cholesterol?”. NHS Choices, 2025, www.nhs.uk.

Roxana Matei

Sunt Roxana Matei, tehnician nutriționist, pasionată de sănătate, nutriție și fitoterapie. Îmi dedic timpul studiului plantelor medicinale și al unui stil de viață echilibrat, combinând alimentația sănătoasă cu sportul și natura. Prin articolele mele, îți ofer sfaturi practice pentru o viață mai sănătoasă și armonioasă.

Ultimele articole de pe blog

Ce este colesterolul și cum influențează sănătatea inimii

Totul despre varice: sfaturi, tratamente și remedii naturale

Superalimentele: ce sunt și cum îți pot transforma sănătatea