Ce este gripa tip A și care sunt simptomele?

Gripa tip A este una dintre cele mai răspândite forme de gripă și, de obicei, apare în sezonul rece. Virusul se transmite ușor prin tuse, strănut sau atingerea suprafețelor contaminate, motiv pentru care, odată ce ai contact cu alte persoane, se poate extinde rapid. Deși multe persoane trec prin boală fără complicații, debutul este adesea brusc și intens.
Cuprins:
- Ce este gripa tip A?
- Cum se transmite gripa A?
- Gripa tip A: simptome și evoluție
- Gripa tip A vs tip B: care este diferența?
- Tratament: ce funcționează și ce nu
- Aspecte esențiale
Ce este gripa tip A?
Lorem ipsum dolor sit amet, Gripa tip A este o infecție respiratorie acută cauzată de virusul gripal A. Afectează în primul rând căile respiratorii superioare (nas, gât) și plămânii și apare, de regulă, în perioade reci.
Spre deosebire de alte tipuri (B și C), virusul A are o capacitate mai mare de a se modifica în timp. De aici și impresia că „vine în fiecare an altă gripă”. În fiecare sezon există mici schimbări ale virusului (numite pe scurt tulpini), iar astfel îl ajută să ocolească parțial imunitatea dobândită anterior.
Pe scurt, gripa tip A este nucleul celor mai multe valuri de gripă din fiecare iarnă: debutează brusc, are simptome mai intense decât o răceală obișnuită și se transmite ușor.
Conform Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), virusurile gripale de tip A sunt principala cauză a pandemiilor de gripă la nivel global.
Vrei să afli primul de promoțiile și noutățile Faunus Plant? Abonează-te acum!
Cum se transmite gripa A?
Gripa A se răspândește în principal prin picături respiratorii eliminate când o persoană infectată tușește, strănută sau vorbește în proximitate.
Transmiterea este posibilă și prin atingerea suprafețelor contaminate și apoi a feței (nas, gură, ochi).
Răspândirea virusului crește iarna când stăm mai mult în interior, iar aerul uscat favorizează supraviețuirea virusului și irită mucoasele.
Gripa tip A: simptome și evoluție
Fiind una dintre cele mai comune forme de gripă, simptomele pot varia de la manifestări ușoare până la forme grave.
Principalele simptome:
• Febră
• Tuse
• Durere în gât
• Durere de cap
• Oboseală
• Dureri musculare
• Nas înfundat
• Secreții nazale
• Frisoare
• Transpirație
Potrivit ECDC, gripa de tip A provoacă cele mai multe cazuri de spitalizare în rândul adulților, din cauza severității simptomelor.
Cât durează gripa tip A?
Durata gripei A poate varia în funcție de severitatea infecției și de starea generală de sănătate a persoanei infectate.
Perioada de incubație: Durata simptomelor severe, precum febra, durerea de cap, tusea și durerile musculare, este de obicei de 2-4 zile. În această perioadă, persoana se simte cel mai rău.
Perioada acută: Majoritatea oamenilor încep să se simtă mai bine după aproximativ 5-7 zile, iar simptomele precum oboseala și tusea pot persista, dar la un nivel mai scăzut.
Recuperarea: În general, majoritatea persoanelor se recuperează complet în 7-10 zile, dar oboseala și tusea pot persista mai mult timp.
În cazul persoanelor vulnerabile (vârstnici, copii mici, persoane cu imunitate scăzută sau afecțiuni cronice), gripa poate duce la complicații și poate prelungi perioada de recuperare sau poate necesita spitalizare.
Gripa tip A vs tip B: care este diferența?
• Virusul A poate infecta oameni, păsări și mamifere, provocând uneori pandemii.
• Virusul B afectează doar oamenii și cauzează forme mai ușoare, în special la copii.
• Gripa A debutează mai brusc și provoacă febră mai intensă, în timp ce gripa B are simptome mai moderate.
Află cum deosebești gripa sau răceala din articolul publicat pe blog.
Tratament: ce funcționează și ce nu
Tratamentul gripei vizează în principal ameliorarea simptomelor și prevenirea complicațiilor. Majoritatea cazurilor se tratează la domiciliu, cu odihnă și măsuri de prevenție. În perioada de incubație, antiviralele și analgezice sunt eficiente pentru a scurta durata bolii și a reduce riscul de complicații.
În cazul gripelor, antibioticele nu sunt recomandate deoarece nu au efect asupra virusurilor și trebuie folosite doar dacă apare o infecție bacteriană secundară. Este indicat să consulți medicul de familie pentru un tratament corect.
Alimentație în convalescență
În perioada de refacere după gripă, alimentația are un rol important în susținerea organismului:
• Aport crescut de vitamine și minerale – alimente bogate în vitamina C (citrice, kiwi, cătină, măceșe), vitamina A (morcovi, dovleac), zinc și fier (ouă, leguminoase, carne slabă).
• Mese ușoare, bogate în nutrienți – supe, legume fierte, fructe, cereale integrale, carne slabă sau pește.
• Evitarea alimentelor grele (prăjeli, grăsimi, dulciuri procesate) – solicită ficatul și digestia.
• Hidratare constantă – apă, ceaiuri, sucuri naturale, supe clare.
• Consumă miere și lămâie – ameliorează tusea și iritația gâtului.
Susținere naturală și măsuri adjuvante
Pe lângă tratamentul medicamentos și măsurile generale de îngrijire, anumite remedii naturale pot contribui la ameliorarea simptomelor și la întărirea imunității în perioada de convalescență.
Susținere naturală
Siropuri naturale – pe bază de plante medicinale, miere și propolis. Acestea ajută la calmarea tusei și la fluidizarea secrețiilor bronșice.
• Vitaminizantus cu Miere și Propolis – sirop natural conceput pentru întărirea sistemului imunitar.
• Siropul Cătină cu Miere și Propolis – bogat în vitamine (A, C, B1, B2, E, K, P, F) și microelemente (calciu, fier, magneziu etc.).
Vitamina C lipozomală cu măceșe provenită din surse naturale ajută organismul să se recupereze rapid după gripă sau răceală, contribuie la susținerea sistemului imunitar.
Bitter 30 plante fără alcool are proprietăți vitaminizante și favorizează funcționarea normală a sistemului imunitar.
Descoperă mai multe remedii și tratamente naturiste pentru răceală și gripă.
Măsuri adjuvante:
• Inhalații cu aburi (cu sare, eucalipt sau mentă) – pentru decongestionarea căilor respiratorii.
• Gargare cu apă sărată – pentru calmarea durerilor în gât.
• Aer curat și odihnă – favorizează recuperarea.
• Evitarea fumatului și a alcoolului – acestea pot irita mucoasele respiratorii.
Aspecte esențiale
având potențialul de a provoca forme severe, mai ales la persoanele vulnerabile. Recunoașterea timpurie a simptomelor și instituirea tratamentului corect sunt esențiale pentru o evoluție favorabilă.
Prevenția, prin vaccinare anuală și igienă riguroasă, rămâne cea mai eficientă metodă de protecție împotriva gripei. În final, o abordare combinată între tratamentul medical și măsurile de susținere naturală oferă cele mai bune rezultate pentru recuperare rapidă și reducerea riscului de complicații.
Referințe:
- ECDC – Seasonal influenza: https://www.ecdc.europa.eu/en/seasonal-influenza
- WHO – Influenza factsheet: https://www.who.int/news-room/fact-sheets/detail/influenza-(seasonal)
- Journal of Infectious Diseases (2019): https://academic.oup.com/jid

