Vitamina D: ghid complet – ce este, de unde o iei, cum afli dacă ai nevoie și ce rol pot avea suplimentele
Vitamina D este o vitamină liposolubilă care ajută organismul să absoarbă calciul și fosforul și contribuie la menținerea oaselor, a dinților, a mușchilor și la funcționarea normală a sistemului imunitar. O produce pielea la expunerea la soare, iar din alimente o primești în cantități mici (pește gras, ouă, alimente fortificate). Un deficit nu se confirmă din simptome, ci prin analiza 25-OH vitamina D, iar dozele mari de suplimente se iau doar cu recomandarea medicului.
Vitamina D este unul dintre nutrienții despre care auzim mai des, mai ales în perioadele cu expunere redusă la soare.
Poate fi obținută prin sinteza la nivelul pielii, sub acțiunea radiațiilor UVB, prin alimentație și din suplimente alimentare. Simplul fapt că petreci mult timp în interior sau că te simți obosit nu înseamnă automat că ai un deficit.
În acest ghid vei afla cum funcționează vitamina D, ce surse ai la dispoziție, ce persoane prezintă un risc mai mare de nivel scăzut și cum poate fi evaluat nivelul curent de vitamina D. Vom discuta și despre suplimentare, dar și despre situațiile în care este necesară prudență.
Pe scurt, în acest articol vei afla:
- Ce este vitamina D și ce diferențe există între D2 și D3.
- Din ce surse o obții: soare, alimentație și suplimente.
- Cine are risc mai mare de nivel scăzut și ce semne pot apărea.
- Cum afli dacă ai nevoie de ea: analiza 25-OH vitamina D.
- Cât vitamina D ai nevoie pe zi, care e limita maximă și când se discută suplimentarea.
- Ce precauții, interacțiuni cu medicamente și contraindicații există.
Cuprins:
- Ce este vitamina D și cum ajunge în organism?
- La ce contribuie vitamina D în organism?
- Cine are un risc mai mare de nivel scăzut de vitamina D?
- Ce semne pot sugera un nivel scăzut de vitamina D?
- Cum afli dacă ai nevoie de vitamina D? Analiza 25-OH
- Ce alimente conțin vitamina D?
- Cât vitamina D ai nevoie pe zi și care este limita maximă?
- Suplimentele cu vitamina D: ce forme există și când se discută cu medicul?
- Precauții: exces, interacțiuni și situații speciale
- Concluzie
- Întrebări frecvente despre vitamina D
Ce este vitamina D și cum ajunge în organism?
Vitamina D face parte din categoria vitaminelor liposolubile, adică se dizolvă în grăsimi, alături de vitaminele A, E și K. Această caracteristică influențează modul în care este absorbită și transportată în organism, dar și felul în care poate fi depozitată. Contribuie la absorbția calciului și fosforului, la menținerea sănătății oaselor și la funcționarea normală a mușchilor și sistemului imunitar.
Spre deosebire de mulți alți nutrienți, vitamina D are o particularitate: organismul o poate produce singur, dacă pielea este expusă la radiații ultraviolete de tip B (UVB).
După ce este produsă în piele sau obținută din alimente și suplimente, vitamina D trece prin două etape de transformare:
- Prima transformare are loc în ficat, unde este transformată în 25-hidroxivitamina D, cunoscută și ca 25-OH sau calcidiol.
- A doua transformare are loc în principal în rinichi, unde se formează 1,25-dihidroxivitamina D, numită și calcitriol. Aceasta este forma biologic activă.
Aceste transformări sunt importante pentru că vitamina D nu acționează pur și simplu în forma în care ajunge în organism. Ea trebuie metabolizată pentru a putea participa la procesele fiziologice specifice.
Care este diferența dintre vitamina D2 și D3?
Atunci când citești etichetele alimentelor sau ale suplimentelor alimentare, vei întâlni în principal două forme:
- Vitamina D2 (ergocalciferol): se găsește în anumite ciuperci și este utilizată și în unele produse fortificate și suplimente.
- Vitamina D3 (colecalciferol): este forma produsă în mod natural în pielea umană sub acțiunea radiațiilor UVB și se găsește în principal în alimente de origine animală.
Ambele forme sunt absorbite la nivel intestinal și pot contribui la creșterea nivelului de vitamina D din sânge. Unele cercetări indică faptul că D3 poate crește și menține mai eficient concentrațiile de 25-OH decât D2 în anumite condiții. Totuși, diferența depinde de doză, durata administrării și contextul individual, astfel că nu este corect să considerăm una dintre forme superioară în orice situație.
Cum produce pielea vitamina D?
Sinteza cutanată începe atunci când radiațiile UVB ajung la nivelul pielii și transformă un precursor natural în previtamina D3, care se transformă ulterior în vitamina D3.
Cantitatea produsă diferă considerabil de la o persoană la alta și este influențată de mai mulți factori:
- sezonul și latitudinea geografică;
- momentul zilei și intensitatea radiațiilor UVB;
- pigmentarea pielii;
- vârsta;
- suprafața pielii expuse;
- utilizarea produselor cu protecție solară.
În lunile reci, în special în regiunile situate la latitudini mai mari, radiațiile UVB pot fi insuficiente pentru o sinteză cutanată semnificativă. De aceea, nivelurile vitaminei D pot varia sezonier.
Nu există un număr de minute valabil pentru toată lumea: depinde de piele, oră și anotimp.
Recomandările medicale insistă pe moderație, cu expunere scurtă și fără arsuri solare. Nu merită să renunți la protecția solară de dragul vitaminei D, pentru că arsurile cresc riscul de afecțiuni ale pielii.
La ce contribuie vitamina D în organism?
Vitamina D participă la mai multe procese fiziologice. Cele mai bine documentate roluri sunt legate de metabolismul calciului și fosforului, de sănătatea sistemului osos și de funcționarea normală a mușchilor.
Absorbția și utilizarea calciului și fosforului
Unul dintre rolurile centrale ale vitaminei D este facilitarea absorbției intestinale a calciului și fosforului.
Aceste două minerale sunt necesare pentru dezvoltarea și menținerea structurii osoase. Vitamina D participă la procesele prin care organismul le utilizează și contribuie la menținerea concentrațiilor normale de calciu în sânge.
Menținerea sănătății sistemului osos și a dinților
Oasele sunt țesuturi active, care se formează și se remodelează permanent. Pentru ca aceste procese să se desfășoare normal, organismul are nevoie de un aport adecvat de calciu și de vitamina D.
Un nivel insuficient de vitamina D, menținut pe perioade îndelungate, poate afecta mineralizarea oaselor. La copii, deficitul sever poate duce la rahitism, iar la adulți poate contribui la apariția osteomalaciei, o afecțiune caracterizată prin mineralizarea insuficientă a țesutului osos.
Vitamina D contribuie și la menținerea sănătății dinților, prin rolul său în metabolismul mineralelor.
Funcționarea normală a mușchilor
Vitamina D participă la procesele implicate în funcționarea sistemului muscular. În situațiile de deficit sever, pot apărea slăbiciune musculară și dificultăți de mobilitate.
Nu orice disconfort muscular indică un nivel scăzut de vitamina D. Durerile pot avea numeroase cauze, de la suprasolicitare până la afecțiuni musculoscheletale.
Funcționarea normală a sistemului imunitar
Celulele sistemului imunitar au receptori pentru vitamina D, iar aceasta participă la mecanismele prin care organismul își coordonează răspunsul imun.
Este însă important să facem diferența între rolul biologic al unui nutrient și efectele clinice demonstrate ale suplimentării sale. Faptul că vitamina D participă la funcționarea sistemului imunitar nu înseamnă că administrarea suplimentelor previne automat infecțiile sau răcelile.
Vitamina D nu acționează izolat, ci face parte dintr-un context mai larg al sănătății și al echilibrului nutrițional. De aceea, atunci când vorbim despre alimentație, suplimentare și stil de viață, merită să privim lucrurile în ansamblu, inclusiv din perspectiva unor teme precum energie, vitalitate, imunitate.
Cine are un risc mai mare de nivel scăzut de vitamina D?
Un nivel scăzut de vitamina D poate apărea în contexte diferite. Nu este vorba doar despre persoanele care petrec puțin timp afară, ci și despre factori care influențează sinteza, absorbția sau metabolizarea acestei vitamine.
Printre situațiile asociate unui risc mai mare se numără:
- Expunerea redusă la soare: persoanele care lucrează preponderent în interior, au mobilitate redusă sau petrec puțin timp în aer liber pot produce mai puțină vitamina D la nivelul pielii.
- Vârsta înaintată: capacitatea pielii de a sintetiza vitamina D scade odată cu înaintarea în vârstă. În plus, persoanele vârstnice pot avea un aport alimentar mai redus și o expunere mai limitată la soare.
- Pigmentarea mai închisă a pielii: melanina reduce eficiența sintezei cutanate sub acțiunea UVB, ceea ce poate influența nivelul vitaminei D.
- Aportul alimentar redus: persoanele care consumă rar pește gras, ouă sau alimente fortificate pot avea un aport mai mic.
- Afecțiunile care influențează absorbția grăsimilor: boala celiacă, boala Crohn și anumite afecțiuni hepatice sau intestinale pot afecta absorbția vitaminei D.
- Obezitatea: concentrațiile sanguine de 25-OH pot fi mai scăzute în cazul persoanelor cu obezitate, printre mecanismele implicate numărându-se distribuția vitaminei în țesutul adipos.
- Afecțiunile hepatice și renale: ficatul și rinichii participă la transformarea vitaminei D, astfel că anumite boli care afectează aceste organe pot influența metabolismul său.
- Unele tratamente medicamentoase: anumite medicamente pot modifica absorbția sau metabolizarea vitaminei D.
Ce semne pot sugera un nivel scăzut de vitamina D?
Un nivel insuficient de vitamina D nu produce întotdeauna manifestări evidente. Unele persoane nu observă simptome, în timp ce altele pot prezenta modificări care se instalează treptat.
În cazul unui deficit important sau prelungit, pot apărea:
- Dureri osoase: pot fi resimțite în special în contextul osteomalaciei, când mineralizarea țesutului osos este afectată.
- Slăbiciune musculară: poate apărea dificultatea de a efectua anumite activități, precum urcatul scărilor sau ridicarea de pe scaun.
- Disconfort muscular: unele persoane pot resimți dureri sau sensibilitate musculară.
- Oboseală: este o manifestare nespecifică, ce poate avea legătură cu numeroase alte cauze, inclusiv somnul insuficient, anemia sau afecțiunile endocrine.
Pentru o listă mai detaliată a semnelor și a momentului în care merită să mergi la medic, citește și 10 semne că ai lipsă de vitamina D.
Cum afli dacă ai nevoie de vitamina D? Analiza 25-OH
Dacă există suspiciunea unui nivel scăzut de vitamina D, una dintre investigațiile utilizate pentru evaluare este analiza sanguină 25-hidroxivitamina D, cunoscută sub denumirea de 25-OH vitamina D.
Aceasta măsoară concentrația formei principale de circulație și depozitare a vitaminei D în sânge. Rezultatul reflectă atât vitamina D produsă la nivelul pielii, cât și aportul provenit din alimente și suplimente.
De ce se măsoară 25-OH și nu vitamina D activă?
În organism există mai multe forme ale vitaminei D. Una dintre ele este 1,25-dihidroxivitamina D, forma activă biologic, produsă în principal la nivel renal.
Analiza 1,25-dihidroxivitamina D nu este însă utilizată în mod obișnuit pentru evaluarea nivelului curent de vitamina D.
Concentrația acesteia este reglată de alți factori, inclusiv hormonul paratiroidian, calciul și fosforul. Poate rămâne normală sau chiar crescută în anumite situații de deficit, ceea ce o face mai puțin potrivită pentru evaluarea de rutină.
Cum se interpretează rezultatul?
Rezultatele analizei pot fi exprimate în nanograme pe mililitru (ng/mL) sau nanomoli pe litru (nmol/L).
Nu există însă un prag universal acceptat de toate instituțiile medicale pentru definirea nivelului optim în orice situație.
Rezultatul trebuie interpretat împreună cu istoricul medical, simptomele, factorii de risc și celelalte investigații relevante.
Dacă vrei să afli mai multe despre pregătirea și interpretarea acestei investigații, consultă ghidul despre analiza 25-OH.
Ce alimente conțin vitamina D?
Alimentația este una dintre sursele prin care organismul primește vitamina D. Totuși, comparativ cu alți nutrienți, numărul alimentelor care conțin în mod natural cantități relevante din această vitamină este relativ redus.
Cele mai importante surse alimentare sunt:
Peștele gras
Peștele gras se numără printre cele mai bune surse alimentare de vitamina D. În această categorie intră:
- somonul;
- macroul;
- sardinele;
- păstrăvul;
- tonul.
Cantitatea de vitamina D diferă în funcție de specie, proveniență, alimentația peștelui și modul de preparare.
Uleiul de ficat de pește
Uleiul de ficat de cod este o sursă concentrată de vitamina D. Atenție însă la compoziție: poate conține și cantități importante de vitamina A.
Consumul în cantități mari poate duce la un aport excesiv de vitamina A, astfel că nu trebuie considerat o sursă alimentară care poate fi utilizată fără precauții.
Ouăle și ficatul
Gălbenușul de ou conține vitamina D, însă cantitatea este relativ modestă. Și ficatul de vită poate furniza această vitamină, alături de alți nutrienți.
Aceste alimente pot contribui la aportul zilnic, dar nu reprezintă surse la fel de concentrate precum peștele gras.
Alimentele fortificate
Unele produse alimentare sunt îmbogățite cu vitamina D pentru a contribui la aportul populației.
Printre exemple se numără:
- anumite tipuri de lapte;
- băuturi vegetale din soia, ovăz sau migdale;
- unele cereale pentru micul dejun;
- anumite produse lactate și margarine.
Fortificarea diferă de la o țară la alta și de la un producător la altul. De aceea, este recomandat să verifici eticheta produsului, inclusiv cantitatea de vitamina D per porție.
Ciupercile expuse la radiații UV
Ciupercile reprezintă o sursă interesantă, în special pentru persoanele care urmează o alimentație predominant vegetală.
Unele ciuperci expuse la radiații ultraviolete pot produce vitamina D2. Cantitatea diferă în funcție de specie și de condițiile de expunere.
Pentru o imagine mai amplă asupra alimentelor care pot contribui la aportul de vitamina D, poți consulta articolul dedicat despre alimente cu vitamina D.
Compararea principalelor surse de vitamina D
| Sursă | Cum contribuie la aportul de vitamina D | Ce trebuie reținut |
|---|---|---|
| Expunerea la soare | Sinteza vitaminei D3 în piele sub acțiunea UVB | Depinde de sezon, latitudine, oră și caracteristicile individuale |
| Alimentația | Aport din pește gras, ouă, alimente fortificate și alte surse | Numărul surselor naturale relevante este limitat |
| Suplimentele | Pot contribui la aport atunci când există o indicație sau nevoie evaluată | Alegerea și doza trebuie adaptate individual |
Aportul de vitamina D poate proveni din mai multe surse, însă contribuția fiecăreia diferă în funcție de alimentație, expunerea la soare și contextul individual. O alimentație variată, petrecerea timpului în aer liber cu respectarea măsurilor de protecție solară și evaluarea individuală a necesarului sunt elemente care fac parte dintr-o abordare echilibrată.
În plus, schimbările de sezon pot influența disponibilitatea radiațiilor UVB. Dacă te interesează și alte aspecte legate de sănătate în această perioadă, poți consulta materialul despre pregătirea pentru sezonul rece.
Cât vitamina D ai nevoie pe zi și care este limita maximă?
Necesarul diferă în funcție de țară, vârstă și context, iar autoritățile folosesc valori ușor diferite. Pentru adulți, EFSA (autoritatea europeană pentru siguranța alimentară) consideră adecvat un aport de 15 micrograme (600 UI) pe zi, în condițiile unei sinteze cutanate minime. Instituțiile de sănătate din SUA recomandă 600 UI pe zi pentru adulții sub 70 de ani și 800 UI după această vârstă.
Limita superioară de aport tolerabil pentru adulți este de 100 micrograme (4.000 UI) pe zi, calculată din toate sursele la un loc: alimentație, alimente fortificate și suplimente. Depășită constant, crește riscul de efecte adverse.
Pe etichetă, cantitatea apare în micrograme (µg) sau în unități internaționale (UI), iar 1 µg înseamnă 40 UI. Verifică valoarea pe doză zilnică, nu pe cutie, și adaugă ce primești deja din alte produse, precum multivitaminele sau alimentele fortificate.
Aceste valori sunt pentru populația generală. Dacă ai un deficit confirmat, o afecțiune sau urmezi un tratament, doza o stabilește medicul.
Suplimentele cu vitamina D: ce forme există și când se discută cu medicul?
Atunci când aportul alimentar și sinteza cutanată nu sunt suficiente în anumite contexte, suplimentele alimentare pot reprezenta o modalitate de completare a aportului de vitamina D.
Faptul că un supliment există pe piață nu înseamnă că administrarea sa este necesară tuturor. Decizia depinde de vârstă, alimentație, factori de risc, eventuale afecțiuni și recomandările medicale aplicabile.
Ce forme de suplimente cu vitamina D există?
Cele mai întâlnite variante sunt:
- Vitamina D2: ergocalciferol, o formă întâlnită în anumite suplimente și produse fortificate.
- Vitamina D3: colecalciferol, forma utilizată frecvent în suplimentele alimentare.
În funcție de producător, vitamina D poate fi disponibilă sub formă de capsule, comprimate, picături sau soluții.
Diferențele dintre produse nu țin doar de forma vitaminei, ci și de concentrație, ingrediente auxiliare și modul de administrare.
Verifică eticheta și nu compara produsele doar după numărul de capsule sau picături. Cantitatea de vitamina D per porție este informația relevantă pentru calcularea aportului total.
De ce contează modul de administrare?
Fiind o vitamină liposolubilă, vitamina D este absorbită în intestin prin mecanisme care implică și prezența grăsimilor alimentare.
Cercetările indică faptul că administrarea în timpul unei mese care conține grăsimi poate favoriza absorbția. Totuși, o anumită cantitate este absorbită și în absența grăsimilor alimentare.
Respectarea instrucțiunilor de pe etichetă și a recomandării medicului rămâne importantă, mai ales în cazul persoanelor care urmează tratamente sau au afecțiuni digestive.
Când poate fi luată în considerare suplimentarea?
Suplimentarea poate fi discutată în mai multe contexte, în funcție de vârstă și de nevoile individuale:
- când evaluarea medicală identifică un deficit sau o situație care necesită corectarea aportului;
- în cazul unor afecțiuni care influențează absorbția sau metabolizarea vitaminei D;
- în anumite etape ale vieții, precum copilăria și sarcina, conform recomandărilor aplicabile;
- atunci când aportul din alimentație și alte surse nu acoperă necesarul individual.
O alimentație variată și echilibrată rămâne baza unui aport adecvat de vitamine și minerale, iar suplimentele alimentare pot completa dieta atunci când este necesar.
Alegerea acestora trebuie făcută în funcție de nevoile individuale și, dacă există suspiciuni de deficit, cu recomandarea unui specialist.
Vitamina D3 și K2: trebuie administrate împreună?
Unele suplimente combină vitamina D3 cu vitamina K2. Asocierea este discutată în contextul metabolismului calciului și al rolurilor diferite pe care cele două vitamine le au în organism.
Nu există însă o regulă universală conform căreia orice persoană care utilizează vitamina D3 trebuie să ia automat și vitamina K2.
Necesitatea unei astfel de combinații depinde de contextul individual, de alimentație și de recomandările medicale. Pentru o explicație separată despre această asociere, consultă articolul: Vitamina D3 și K2: de ce se iau împreună?
Precauții: exces, interacțiuni și situații speciale
Vitamina D este necesară organismului, însă acest lucru nu înseamnă că un aport cât mai mare este întotdeauna mai bun.
Fiind liposolubilă, vitamina D poate fi depozitată în organism. Administrarea unor cantități excesive de vitamina D prin suplimente alimentare, mai ales pe perioade îndelungate, poate duce la acumularea vitaminei în organism și la creșterea concentrației de calciu în sânge.
Ce se întâmplă în cazul excesului de vitamina D?
Un aport excesiv poate determina hipervitaminoză D și hipercalcemie, adică o concentrație prea mare de calciu în sânge.
Printre manifestările posibile se numără:
- greață și vărsături;
- slăbiciune musculară;
- pierderea poftei de mâncare;
- sete excesivă;
- urinare frecventă;
- deshidratare;
- disconfort renal.
În situațiile grave, hipercalcemia poate duce la afectarea rinichilor, calcificări ale țesuturilor moi și tulburări de ritm cardiac.
Interacțiuni cu medicamentele
Unele medicamente pot influența metabolismul vitaminei D sau pot modifica absorbția acesteia.
Printre exemplele documentate se numără:
- orlistatul, care poate reduce absorbția vitaminei D;
- corticosteroizii, care pot influența metabolismul vitaminei D și absorbția calciului;
- anumite diuretice tiazidice, care pot crește riscul hipercalcemiei atunci când sunt asociate cu suplimentarea;
- anumite statine, precum atorvastatina, lovastatina și simvastatina, a căror eficacitate poate fi influențată de aporturi mari de vitamina D din suplimente.
Afecțiuni care necesită atenție suplimentară
Persoanele cu afecțiuni renale, hipercalcemie, anumite tulburări endocrine sau probleme care influențează absorbția intestinală trebuie să discute cu medicul înainte de suplimentare.
În aceste situații, evaluarea nu se limitează întotdeauna la vitamina D, ci poate include și alte investigații, în funcție de context.
Dacă te interesează evaluarea mai amplă a stării de sănătate în perioadele cu expunere redusă la soare, poți citi și despre alte analize utile în sezonul rece.
Concluzie
Vitamina D participă la procese esențiale pentru organism, inclusiv absorbția calciului și fosforului și menținerea sănătății sistemului osos și muscular. Aportul poate proveni din sinteza cutanată, alimentație și, atunci când există o indicație, din suplimente alimentare.
Necesarul de vitamina D nu este același pentru toată lumea: depinde de vârstă, alimentație, sezon, expunerea la soare și de anumite particularități medicale.
Dacă ai factori de risc sau simptome care te îngrijorează, discută cu medicul despre oportunitatea unei evaluări și despre analiza 25-OH vitamina D. Nu începe administrarea unor cantități mari de suplimente doar pe baza unor simptome și nu presupune că mai mult înseamnă mai bine.
Întrebări frecvente despre vitamina D
Cum îmi dau seama dacă am deficit de vitamina D?
Un deficit nu poate fi confirmat doar prin simptome. Durerile osoase, slăbiciunea musculară și oboseala pot apărea în anumite situații, însă au și numeroase alte cauze. Pentru stabilirea nivelului de vitamina D se utilizează analiza sanguină 25-OH, atunci când există o indicație medicală.
Ce analiză se face pentru verificarea vitaminei D?
Investigația utilizată în mod obișnuit este analiza 25-hidroxivitaminei D (25-OH vitamina D). Aceasta măsoară concentrația formei principale de circulație a vitaminei D în sânge. Analiza 1,25-dihidroxivitaminei D nu este utilizată în mod curent pentru evaluarea nivelului de vitamina D.
Ce alimente conțin cel mai mult vitamina D?
Printre cele mai bune surse alimentare se numără peștele gras, precum somonul, macroul și păstrăvul, precum și uleiul din ficat de pește. Cantități mai mici se găsesc în gălbenușul de ou și ficat. Unele alimente sunt fortificate cu vitamina D, iar anumite ciuperci expuse la UV pot furniza vitamina D2.
Este necesar să iei vitamina D3 împreună cu K2?
Nu. Asocierea vitaminei D3 cu K2 nu este obligatorie pentru toate persoanele. Cele două vitamine au roluri fiziologice diferite, iar necesitatea utilizării lor împreună depinde de contextul individual și de recomandările medicale. Nu există o regulă universală care să impună această combinație.
Pot lua vitamina D fără să fac înainte o analiză?
În anumite situații, aportul de vitamina D poate fi asigurat prin alimentație sau suplimentare conform recomandărilor aplicabile, fără testare prealabilă. Analiza nu este obligatorie pentru fiecare persoană sănătoasă. Totuși, dacă există factori de risc, afecțiuni sau suspiciunea unui deficit, medicul poate decide dacă testarea este necesară și dacă suplimentarea este potrivită.
Cât vitamina D ar trebui să iau pe zi?
Pentru adulți, EFSA consideră adecvat un aport de 15 µg (600 UI) pe zi, iar limita superioară tolerabilă este de 100 µg (4.000 UI) pe zi, din toate sursele la un loc. Valorile diferă pentru copii, gravide și persoane cu afecțiuni, iar medicul poate recomanda un alt nivel dacă există un deficit confirmat.
Cât timp trebuie să stau la soare ca să produc vitamina D?
Nu există un număr de minute valabil pentru toată lumea. Depinde de piele, anotimp și oră, iar iarna sinteza cutanată este în general prea mică. Evită arsurile solare și nu renunța la protecția solară de dragul vitaminei D.
Disclaimer: Informațiile prezentate în acest articol au caracter general și informativ și nu înlocuiesc sfaturile, diagnosticul sau tratamentul oferite de un medic sau un specialist în sănătate. Înainte de a începe administrarea unor suplimente alimentare, este recomandat să consulți un profesionist în domeniul medical, mai ales dacă ești însărcinată, alăptezi, urmezi un tratament sau ai afecțiuni cronice.
Referințe:
- Vitamin D – Fact Sheet for Health Professionals
https://ods.od.nih.gov/factsheets/VITAMIND-HealthProfessional/ - Vitamin D for the Prevention of Disease: An Endocrine Society Clinical Practice Guideline: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/38828931/
- A Systematic Review Supporting the Endocrine Society Clinical Practice Guidelines on Vitamin D: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/38828942/
- Dietary Reference Intakes for Calcium and Vitamin D
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK56070/ - EU Register on Nutrition and Health Claims: https://ec.europa.eu/food/food-feed-portal/backend/claims/files/euregister.pdf
- EFSA – Dietary reference values for vitamin D (2016): https://www.efsa.europa.eu/en/efsajournal/pub/4547
- EFSA – Scientific opinion on the tolerable upper intake level of vitamin D (2012): https://www.efsa.europa.eu/en/efsajournal/pub/2813
