Suntem cu toții de acord că în funcție de starea de spirit, avem un anumit comportament. Și tot despre starea de spirit se spune că ne determină să adoptăm o anume postură și atitudine.
Se pare că există o serie de detalii pe care ar trebui să le analizăm la interlocutorii noștri, astfel încât să ne dăm seama ce hram poartă sau care le este caracterul.
Mersul
Arată-mi cum mergi și voi ști dacă ești un lider înăscut sau ești cu capul în nori…
Chiar și mersul spune câte ceva despre personalitatea fiecăruia, aparte câteva excepții. De exemplu, fotomodelele sau atleții își modifică mersul din cauza profesiei. Anumite schimbări au loc și după câteva pahare de vin sau din cauza oboselii.
Când persoanele din jurul nostru pășesc oarecum dezordonat, ca și cum s-ar descompune, putem fi siguri că avem în fața noastră o personalitate creativă, cu o imaginație bogată, căreia îi place să vorbească despre propriile pasiuni. Este suficient să le adresăm o întrebare și aproape spontan, ne vor deveni cei mai buni prieteni.
Dacă observăm pe cineva că târâie la propriu picioarele, că are mersul agale și privește în jos, mai mult ca sigur că este vorba despre un pesimist. Însă când pasul este mare și hotărât, iar persoana în cauză fâlfâie în mod vizibil brațele, de regulă caracterizează o personalitate emotivă și irascibilă.
În schimb, dacă deși este lent în mișcări, are o postură dreaptă și privește înainte, poate fi vorba despre o persoană încrezătoare, sigură de sine, de genul lider de grup. Deloc întâmplător, este și stilul de mers al politicienilor, care astfel, îi inspiră electoratului mai multă încredere.
Strângerea de mână
Arată-mi cum strângi mâna și-ți voi spune cât ești de dominant sau poate de timid…
În mulțimea formelor de comunicare nonverbală, strângerea mâinii este cea mai utilizată. Experții în limbajul corpului sunt de părere că fiecare strângere de mână dezvăluie anumite lucruri despre caracterul unui individ.
Cine strânge mâna întorcând încheietura, își obligă partenerul să-și rotească palma în sus. Așa cum arată studiile, tendința de a avea mâna deasupra interlocutorului, confirmă un caracter dominant, sigur de sine, ce intenționează să-i impună celeilalte părți o relație de subordonare.
Dacă dimpotrivă, strângerea de mână este destul de ”anemică”, iar partea ”adversă” ne oferă doar vârfurile degetelor, este foarte probabil că ne aflăm în fața unei persoane căreia nu-i place contactul cu alții. Poate fi vorba despre un individ timid sau despre unul arogant și oportunist.
Tot ce ai descoperit în prezenta postare sunt niște reguli generale și probabile, ceea ce înseamnă că nu de fiecare dată demonstrează cu precizie o anumită latură din personalitatea noastră sau a cunoscuților.
Un singur ”simptom” nu este niciodată suficient să poți face o evaluare cât mai apropiată de realitate. Înainte de a face anumite afirmații despre ceilalți, ai nevoie să cunoști mai multe detalii legate de viața lor personală și nu numai.